Arhive pe etichete: poetry

Al tău 

Corpul șoptește doar cu chiu

Unu noaptea, prea târziu. 

Trup trudit, dar încă viu

Sunt al tău doar asta știu. 


Mintea se ceartă într-una,

Că n-are somn și-a cui e vina.

Creier impulsiv, bandajează rana

Cand îți iau în palme mâna.


Sufletul îngână,

Tot ce simte și poate să spună,

Inima nu știe, dar tu o faci bună, 

Pierdută în așternut, noapte bună.

Reclame

Până la urmă…

Până la urmă e vorba de omenie,
Printre piedici și obstacole să păstrezi ambiția vie.

Până la urmă suntem oameni,
Poți să fi soldat sau căpitan, dintre noi toți, șef nu este nimeni.

Până la urmă rămân la fel,
Încerc; poate sunt; vreau; poate o sa reușesc, să fiu un om bun… Singurul țel.

image